Întunecarea minții — povestea unei lumini pierdute
Lumina darului
Se spune că mintea omului este o lumină primită de la Dumnezeu. Ea ne ajută să vedem adevărul, să înțelegem voia Lui și să ne apropiem de har.
Dar când patimile pătrund în suflet — pofta, mânia, ura — lumina se stinge.
Sfântul Ioan Gură de Aur spunea:
«Patimile sunt ca niște nori negri care acoperă soarele duhovnicesc al minții noastre.»
Astfel începe rătăcirea: omul se simte pierdut, iar gândurile lui se tulbură.
Semnele întunericului
Cine a cunoscut vreodată întunecarea minții știe cum este:
-
Gânduri ce se învârt fără odihnă;
-
Ochii ce văd doar răul altora;
-
Rugăciunea ce nu mai ajunge la suflet;
-
Faptele care se nasc din impuls, nu din înțelepciune.
Sfântul Isaac Sirul grăia:
«Mintea întunecată se aseamănă cu paserea rănita ce zboară în cerc, fără să poată ajunge acasă.»
Cum patimile ne acoperă ochii sufletului
Fiecare patimă este o piatră a ochiului, spunea Sfântul Nifon.
Cât timp nu le scoți, nu vei vedea clar.
Sfântul Grigorie Palama adăuga:
«Fiecare patima este orbire — nu doar a ochilor, ci a minții.»
Și Scriptura ne arată:
«Și cum nu au vrut să aibă în vedere pe Dumnezeu, a lăsat‑o Dumnezeu să aibă gânduri netrebnice și să facă lucruri nepotrivite» (Rom. 1, 21).
Drumul către lumină
Dar întunecarea nu este osândă. Lumina se poate întoarce. Calea este una simplă și adâncă: rugăciune, post, iertare, căință.
Rugăciunea
Sfântul Silvan al Athonului spunea:
«Rugăciunea fără atenție este ca un corp fără suflet.»
Să ne rugăm cu inima, nu doar cu gura. Să spunem cu lacrimi:
«Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă, păcătosul.»
Postul și abstinența
Postul nu e doar alimentele ce nu le mâncăm, ci și gândurile și vorbele pe care le lăsăm să treacă fără rău.
Sfântul Vasile cel Mare spunea:
«Postul este un leac pentru suflet și un scut împotriva patimilor.»
Iertarea și smerenia
Când iertăm, mintea se luminează. Iertarea nu este pentru altul, ci pentru noi înșine.
Sfântul Isaac Sirul:
«Iertarea este ca o fereastră prin care lumina duhovnicească pătrunde în sufletul nostru.»
Domnul poruncește:
«Dacă iertați oamenilor păcatele lor, vă va ierta și Tatăl vostru ceresc păcatele vostre» (Matei 6, 14‑15).
Cuvântul Sfinților
Sfântul Serafim de Sarov spunea că mintea luminată devine tăcută, blândă și atentă la glasul lui Dumnezeu.
Sfântul Iosif de la Neamț adăuga: rugăciunea cu lacrimi vindecă mintea întunecată.
Sfântul Efrem Sirul zice:
«Cuvântul lui Dumnezeu este foc care arde patimi și luminător care călăuzește drumul.»
Psalmistul ne întărește:
«Poruncile Tale sunt drepte și toate poruncile Tale sunt curate. Mai prețuiesc decât aur și piatră scumpă» (Ps. 118, 9‑10).
Semnele luminii ce revine
Când mintea se luminează, se arată astfel:
-
Pace care nu depinde de lume;
-
Claritate în gânduri și fapte;
-
Simțirea prezenței lui Dumnezeu;
-
Dragoste chiar pentru cei care ne-au rănit;
-
Dorința de rugăciune și lectură duhovnicească.
Încheiere
Întunecarea minții este încercare, nu osândă.
Cel ce caută lumina nu rămâne în beznă.
Dumnezeu este Lumina și Nădejdea noastră.
Sfântul Andrei de la Creta spunea:
«Doamne, luminează‑mi mințea și scapă‑mă din întunecare, căci Tu ești singura mea lumină și nădejde.»
toate drepturile rezervate@, interzis copierea
Pentru a comanda cartea in format electronic, scrie e-mail la mradu.livia@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu